E trecut de miezul nopții. Casa doarme, iar el stă pe canapea cu telefonul la câțiva centimetri de față. Lumina ecranului se schimbă la fiecare două-trei secunde. Nu a ieșit din casă, nu s-a îmbrăcat, nu a scos niciun ban din portofel. Totuși, de la ora zece a pierdut cât dă pe mâncare într-o lună.

Acum zece sau cincisprezece ani, aceeași seară ar fi arătat altfel. Ar fi trebuit să plece de acasă, să conducă până la o sală sau până la un cazinou, să stea printre alți oameni, să schimbe bancnote pe jetoane. La două noaptea, localul ar fi închis sau ar fi venit un taxi. Drumul spre casă ar fi fost, măcar pentru câteva minute, un loc în care mintea se mai limpezea.

Multe familii își pun aceeași întrebare: e mai periculos un cazino online decât un cazinou adevărat? Răspunsul cinstit are două părți. Da, forma online are câteva trăsături care fac jocul mai rapid și mai ușor de ascuns. Dar la fel de adevărat e că dependența nu stă doar în aplicație. Stă în felul în care omul joacă, în cât de des joacă și în ce anume încearcă să rezolve prin joc. Mai jos găsești ce arată cercetarea, fără exagerări în nicio direcție.

Ce spun studiile despre cazinoul online și riscul de dependență

Unul dintre primii cercetători care au atras atenția asupra jocurilor de noroc pe internet a fost psihologul britanic Mark Griffiths. Într-o analiză devenită reper, el a enumerat factorii care fac jocul online diferit: accesul permanent, costul mic al intrării, anonimatul, comoditatea, senzația de evadare și de absorbție, dezinhibarea, frecvența mare a evenimentelor, lipsa celorlalți oameni, interactivitatea și simularea (Griffiths, 2003). Lista pare lungă, dar fiecare element descrie ceva ce poți recunoaște ușor în viața de zi cu zi a cuiva care joacă de pe telefon.

Mai târziu, Sally Gainsbury a trecut în revistă cercetările despre jocurile de noroc pe internet și a ajuns la o concluzie nuanțată. Accesibilitatea, interfața care te absoarbe și ușurința cu care cheltui bani sunt motive reale de îngrijorare. În același timp, legătura dintre jocul online și problemele de joc depinde mult de tot tabloul: câte feluri de jocuri practică omul, cât de intens joacă și ce vulnerabilități are deja (Gainsbury, 2015).

Cel mai puternic rezultat vine dintr-o meta-analiză care a adunat 104 studii de prevalență pe populația adultă. Autorii au comparat 57 de factori de risc pentru jocul problematic și i-au ordonat după puterea asocierii. Pe primul loc s-a aflat jocul de noroc pe internet, cu un raport al șanselor de 7,59. Pe scurt, la cei care jucau online, șansele de a avea probleme cu jocul erau de aproximativ șapte ori și jumătate mai mari decât la ceilalți. Cercetătorii au observat și un tipar: factorii cei mai puternici țin de produsele cu joc continuu, adică de jocurile în care o rundă se leagă imediat de următoarea (Allami et al., 2021).

Aici e nevoie de o precizare, ca să nu tragi concluzii grăbite. O asociere nu înseamnă că internetul produce, singur, dependența. O echipă americană a analizat pariurile reale ale unui grup de 1.440 de jucători online care completaseră și un chestionar de depistare. Unsprezece dintre cele șaisprezece tipuri de jocuri erau legate, luate separat, de un rezultat pozitiv la depistare. Când cercetătorii au ținut cont de numărul de jocuri diferite pe care le practica fiecare om, aproape toate aceste legături au dispărut. A rămas semnificativ doar pariul sportiv live pe internet (LaPlante et al., 2014). Cu alte cuvinte, contează mult cât de larg și cât de des joacă un om, nu doar pe ce platformă.

Mai e ceva. Cei mai mulți oameni care joacă online nu au renunțat la sala de jocuri sau la agenție. Un sondaj reprezentativ din Australia, cu 15.006 adulți, a arătat că 64,3% jucaseră cel puțin o dată în ultimul an, iar 8,1% jucaseră online. Cei care jucau pe internet practicau mai multe feluri de jocuri, jucau mai des și cheltuiau mai mult. Erau mai frecvent bărbați și mai tineri. Și, lucru care surprinde, aproape jumătate dintre ei spuneau că preferă totuși jocul în sală (Gainsbury et al., 2015). Un alt studiu australian a subliniat același lucru: pentru mulți, problema nu e neapărat pe telefon, ci poate fi la aparatul de la colțul străzii, așa că merită întrebat unde anume a scăpat jocul de sub control (Hing et al., 2017).

Așa că, dacă cineva drag trece de la păcănele online la sală și înapoi, nu e un lucru neobișnuit. Nici nu înseamnă că „s-a mai potolit” când a schimbat locul. De obicei e același tipar, mutat dintr-un loc în altul.

Viteza, sunetele și banii care nu se mai simt

Dacă ar fi să aleg un singur cuvânt pentru diferența dintre păcănele online și un cazinou clasic, acesta ar fi ritmul. Într-o sală, între două runde se mai întâmplă ceva: cauți fise, te ridici, vorbești cu cineva, ți se aduce o cafea. Pe telefon, pauza aproape nu mai există.

O recenzie a studiilor despre viteza jocului a găsit un rezultat constant. Jocurile rapide sunt preferate de toți jucătorii, de la cei fără probleme până la cei cu dependență, și li se par mai palpitante. Tendința generală a fost ca jocurile mai rapide să ducă la mai multe pariuri, la sesiuni mai lungi și la o dificultate mai mare de a te opri, mai ales la cei care au deja o problemă cu jocul (Harris & Griffiths, 2018).

Un experiment mic, dar foarte grăitor, a comparat două situații. Zece persoane cu dependență de jocuri de noroc au jucat la un aparat în care rezultatul apărea fie după două secunde, fie după zece. Doar opt secunde de așteptare în plus au fost de ajuns ca oamenii să joace mai puține runde (Chóliz, 2010). Gândește-te acum la un joc care îți dă rezultatul într-o clipă și îți propune următoarea rundă înainte să apuci să respiri.

Despre aparatele de joc, fie în sală, fie pe ecran, se spune de mult că duc cel mai repede la dependență. Un studiu cu 44 de persoane aflate în tratament a măsurat cât timp a trecut de la jocul regulat până la momentul în care erau îndeplinite criteriile de diagnostic. La cei care jucau mai ales la aparate, intervalul a fost în medie de circa un an. La cei care preferau forme mai tradiționale de joc, intervalul a fost de peste trei ani și jumătate (Breen & Zimmerman, 2002). Păcănelele online păstrează exact structura aparatelor, doar că le mută în buzunar.

Apoi sunt luminile și sunetele. Jocurile moderne cu mai multe linii au un truc pe care puțini îl observă. Pui un leu pe o rotire, iar jocul îți „dă” înapoi cincizeci de bani. Practic, ai pierdut jumătate din miză. Dar ecranul se aprinde, se aude muzica de câștig, cifrele se rotesc. Cercetătorii au numit asta „pierderi deghizate în câștiguri”. Au măsurat reacția corpului la 40 de jucători începători și au văzut că aceste pierderi deghizate îi activau fiziologic la fel de mult ca un câștig adevărat și mai mult decât o pierdere obișnuită (Dixon et al., 2010).

La fel de puternică e senzația că „aproape ai câștigat”. Când două simboluri se aliniază, iar al treilea se oprește chiar lângă linie, mintea nu trăiește momentul ca pe o pierdere oarecare. Într-un studiu de neuroimagistică, astfel de rezultate au fost trăite ca neplăcute, dar au crescut dorința de a juca mai departe. Ele au activat în creier aceleași circuite care răspund la câștigurile reale. Efectul apărea doar atunci când participantul avea impresia că a controlat el jocul (Clark et al., 2009). Pe ecran, butonul cu care oprești singur rolele și alegerile mărunte din joc pot întreține exact această impresie. Am scris mai pe larg despre aceste mecanisme în articolul ce se întâmplă de fapt în mintea omului care nu se poate opri.

Mai rămâne banul. În cazinoul clasic, omul ține în mână bancnote sau jetoane, iar când se termină ce a adus, se termină și seara, cel puțin în principiu. Online, banii sunt cifre pe un ecran, iar o nouă depunere se face în câteva secunde, din aplicația băncii. Griffiths (2003) și Gainsbury (2015) pun printre riscurile specifice ale jocului pe internet tocmai această ușurință de a cheltui. Pierderea nu mai are greutate fizică. Nu mai simți portofelul golindu-se, iar oprirea vine, de multe ori, mai târziu.

Singurătatea și ascunderea jocului online

Există și o diferență mai tăcută, pe care familiile o descoperă de obicei târziu. Cazinoul clasic e un loc public. Poți fi văzut de un vecin, de un coleg, de un prieten. Se poate întâmpla să vină cineva la masă și să-ți spună „hai, gata pentru azi”. Uneori contează și simplul fapt că ceilalți te privesc.

Online, martorii dispar. Griffiths (2003) a numit această trăsătură lipsa de sociabilitate: jocul se face singur, adesea noaptea, în aceeași cameră cu oameni care nu bănuiesc nimic. Anonimatul și dezinhibarea, trecute și ele pe lista lui, fac ca rușinea care l-ar fi oprit pe cineva într-un loc public să nu mai funcționeze ca o frână.

Pentru familie, asta înseamnă că semnele apar pe alte căi. Omul nu mai lipsește ore întregi de acasă. Lipsesc banii, apar mesaje de la bancă, telefonul stă mereu cu ecranul în jos. Somnul se strică, iar la masă omul e prezent doar cu trupul. Dacă recunoști astfel de lucruri, te poate ajuta articolul despre semnele dependenței de jocuri de noroc, în care le-am descris pe rând.

Studiul lui Hing și al colegilor ei a adus o observație importantă și pentru cei din jur. La cei pentru care păcănelele online erau forma cea mai problematică de joc, riscul de probleme era legat de frecvența jocului, de consumul de substanțe în timpul jocului și de un nivel mai ridicat de suferință psihică (Hing et al., 2017). Am putea spune că, pentru mulți, jocul nocturn de pe telefon nu e doar distracție. E un fel de a amorți ceva greu de dus.

Tocmai de aceea nu cred că întrebarea „online sau cazinou?” e cea mai folositoare. Mai util e să te întrebi ce anume caută omul acolo. Cineva care fuge de anxietate, de singurătate sau de o căsnicie în care nu se mai vorbește va găsi mereu un loc unde să joace. Online, găsește acest loc mai repede și cu mai puține obstacole.

Ce poți face concret, fie că joci tu, fie că joacă cineva drag

Vestea bună este că unele dintre trăsăturile care fac jocul online riscant pot fi întoarse în favoarea ta. Pe internet totul se înregistrează, iar limitele se pot stabili din timp. Un studiu pe datele reale ale unei platforme de jocuri online a urmărit ce se întâmplă după ce jucătorii își puneau, de bunăvoie, limite de timp sau de bani. La cei mai intenși jucători, limitele de bani au redus semnificativ cheltuielile la jocurile de tip cazino și la loterie (Auer & Griffiths, 2013). Nu e un leac pentru dependență, dar e o frână reală, mai ales la început.

Dacă tu ești cel care joacă și simți că ți-a scăpat din mână, câțiva pași mici pot conta:

1. Pune limite de depunere din contul tău și, dacă banca îți permite, blochează plățile către site-urile de jocuri de noroc.
2. Scoate aplicațiile de pe telefon și folosește un program de blocare a site-urilor de jocuri, pus de altcineva, ca să nu poți ridica singur blocajul într-un moment de impuls.
3. Ia în calcul autoexcluderea la ONJN, mecanismul prin care ceri să nu mai ai acces la jocurile operatorilor licențiați.
4. Spune cuiva de încredere ce se întâmplă. Rușinea crește în secret și scade când e rostită.
5. Caută ajutor specializat. În terapie nu înveți numai să te oprești. Afli și de ce jocul a ajuns, pentru tine, locul în care fugi.

Ordinea contează. Primele trei puncte sunt frâne externe și îți dau timp. Ultimele două lucrează cu cauza.

Dacă ești partenerul, părintele sau copilul cuiva care joacă, poziția ta e mai grea decât pare. Probabil ai încercat să controlezi telefonul, să ascunzi cardurile, să ceri promisiuni. Uneori merge câteva săptămâni. Apoi totul reîncepe, pentru că omul care joacă nu are încă o motivație proprie și nici alte feluri de a face față emoțiilor. Nu e vina ta că nu l-ai putut opri. Poți, în schimb, să îți protejezi banii, să vorbești cu el într-un moment liniștit, nu în mijlocul crizei, și să îți cauți sprijin și pentru tine.

Încă ceva, poate cel mai greu de acceptat: nu intra în negocieri despre forma jocului. „Măcar nu mai merge la sală” sau „măcar joacă doar pe telefon, cu sume mici” sunt fraze care liniștesc pe moment. Cercetarea arată însă că tiparul general de joc, adică frecvența, varietatea și intensitatea, spune mai mult despre risc decât locul (LaPlante et al., 2014). Mutarea jocului de pe o platformă pe alta nu e o schimbare. E același drum, pe altă bandă.

Despre ce presupune un tratament propriu-zis, cât durează și cum arată pașii lui, am scris în articolul despre tratamentul dependenței de jocuri de noroc. Acolo găsești și cum poate fi implicată familia.

Să revenim la bărbatul de pe canapea, cu telefonul în mână. Dacă ar fi fost într-un cazinou clasic, poate ar fi jucat mai rar. Poate ar fi pierdut mai puțin într-o singură seară. Poate cineva l-ar fi văzut și l-ar fi întrebat dacă e bine. Dar nevoia care l-a adus acolo ar fi fost aceeași. Cazinoul online nu creează din nimic această nevoie. O găsește mai repede și o ascunde mai bine. Tocmai de aceea merită să nu aștepți până când pierderile devin imposibil de ascuns.

Bibliografie

1. Allami, Y., Hodgins, D. C., Young, M., Brunelle, N., Currie, S., Dufour, M., Flores-Pajot, M.-C., & Nadeau, L. (2021). A meta-analysis of problem gambling risk factors in the general adult population. Addiction, 116(11), 2968–2977. https://doi.org/10.1111/add.15449
2. Auer, M., & Griffiths, M. D. (2013). Voluntary limit setting and player choice in most intense online gamblers: An empirical study of gambling behaviour. Journal of Gambling Studies, 29(4), 647–660. https://doi.org/10.1007/s10899-012-9332-y
3. Breen, R. B., & Zimmerman, M. (2002). Rapid onset of pathological gambling in machine gamblers. Journal of Gambling Studies, 18(1), 31–43. https://doi.org/10.1023/A:1014580112648
4. Chóliz, M. (2010). Experimental analysis of the game in pathological gamblers: Effect of the immediacy of the reward in slot machines. Journal of Gambling Studies, 26(2), 249–256. https://doi.org/10.1007/s10899-009-9156-6
5. Clark, L., Lawrence, A. J., Astley-Jones, F., & Gray, N. (2009). Gambling near-misses enhance motivation to gamble and recruit win-related brain circuitry. Neuron, 61(3), 481–490. https://doi.org/10.1016/j.neuron.2008.12.031
6. Dixon, M. J., Harrigan, K. A., Sandhu, R., Collins, K., & Fugelsang, J. A. (2010). Losses disguised as wins in modern multi-line video slot machines. Addiction, 105(10), 1819–1824. https://doi.org/10.1111/j.1360-0443.2010.03050.x
7. Gainsbury, S. M. (2015). Online gambling addiction: The relationship between Internet gambling and disordered gambling. Current Addiction Reports, 2(2), 185–193. https://doi.org/10.1007/s40429-015-0057-8
8. Gainsbury, S. M., Russell, A., Hing, N., Wood, R., Lubman, D., & Blaszczynski, A. (2015). How the Internet is changing gambling: Findings from an Australian prevalence survey. Journal of Gambling Studies, 31(1), 1–15. https://doi.org/10.1007/s10899-013-9404-7
9. Griffiths, M. (2003). Internet gambling: Issues, concerns, and recommendations. CyberPsychology & Behavior, 6(6), 557–568. https://doi.org/10.1089/109493103322725333
10. Harris, A., & Griffiths, M. D. (2018). The impact of speed of play in gambling on psychological and behavioural factors: A critical review. Journal of Gambling Studies, 34(2), 393–412. https://doi.org/10.1007/s10899-017-9701-7
11. Hing, N., Russell, A. M., & Browne, M. (2017). Risk factors for gambling problems on online electronic gaming machines, race betting and sports betting. Frontiers in Psychology, 8, 779. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2017.00779
12. LaPlante, D. A., Nelson, S. E., & Gray, H. M. (2014). Breadth and depth involvement: Understanding Internet gambling involvement and its relationship to gambling problems. Psychology of Addictive Behaviors, 28(2), 396–403. https://doi.org/10.1037/a0033810

Ai trecut tu sau cineva drag de la sală la jocul de pe telefon? Ce s-a schimbat de atunci în ritmul jocului și în felul în care vorbiți despre bani acasă?