Telefonul lui a rămas pe masă, cu ecranul în sus. Vibrează o dată, apoi încă o dată. Te uiți fără să vrei și vezi un mesaj: „Rata dumneavoastră este scadentă astăzi. Evitați penalitățile.” Numele firmei nu-ți spune nimic. După zece minute vine alt mesaj, de la altă firmă. Seara, când îl întrebi, ridică din umeri: „Am luat un împrumut mic, îl dau înapoi luna asta.” Peste câteva săptămâni afli că nu era unul. Erau șapte. Apoi nouă. Apoi zece.

Dacă ai ajuns aici, poate că ești în locul femeii de la masă. Poate ești mama lui ori sora lui. Sau poate chiar tu ești cel care a luat creditele și nu mai știi cum să le ții socoteala. Articolul acesta e pentru toți. Încerc să explic, fără judecăți, cum funcționează creditele IFN, de ce se leagă atât de des de jocurile de noroc, ce spun cercetările despre datorii și sănătatea mintală și ce poți face, pas cu pas, ca să nu te scufunzi odată cu el.

Ce este un IFN și de ce e atât de ușor să iei un credit rapid online

IFN înseamnă instituție financiară nebancară. Este o firmă care dă împrumuturi, dar nu este bancă. În România, IFN-urile funcționează după Legea nr. 93/2009, iar Banca Națională a României ține registre publice ale lor. Pe site-ul BNR găsești registrul general și registrul special al instituțiilor active. Dacă o firmă îți cere bani sau îți oferă un credit și nu o găsești acolo, e un semnal că trebuie să fii foarte atent.

De ce sunt atât de tentante creditele de la IFN? Pentru că sunt rapide. La bancă, un credit înseamnă de obicei acte, adeverință de venit, o analiză care durează. La multe IFN-uri, cererea se face de pe telefon, în câteva minute: buletinul, cardul, poate o fotografie, iar banii pot ajunge în cont foarte repede. Pentru un om care a pierdut la pariuri la unsprezece noaptea și simte că trebuie să recupereze pe loc, viteza asta e exact problema. Nu are timp să se oprească și să se gândească. Între impuls și bani nu mai stă nimic.

Mai e și suma. Un credit de o mie sau două mii de lei pare mic. Nimeni nu se simte „îndatorat” pentru atât. Numai că împrumuturile mici au costuri mari raportate la sumă și la durată, iar un om care joacă rareori se oprește la unul.

Legea a pus totuși niște limite. Legea nr. 243/2024 privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării se aplică tocmai relației dintre consumatori, IFN-uri și firmele de recuperare a creanțelor. Pentru creditele de consum, dobânda anuală efectivă (DAE) nu poate depăși cu mai mult de 27 de puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare a BNR. Pentru creditele mici există reguli separate: la un credit de până la 5.000 de lei, costul total nu poate trece de 1% pe zi; la unul între 5.001 și 10.000 de lei, de 0,8% pe zi; iar la unul între 10.001 și 25.000 de lei, de 0,6% pe zi. În toate aceste cazuri, suma totală pe care o plătești nu poate depăși dublul sumei împrumutate.

Citește ultima propoziție încă o dată. Legea spune că nu ți se poate cere mai mult decât dublul. Cu alte cuvinte, pentru 3.000 de lei împrumutați, poți ajunge să dai înapoi până la 6.000 de lei, și asta e legal. Plafonul te protejează de abuzurile cele mai grave, dar nu face creditul ieftin. Iar când ai zece credite, fiecare cu costul lui, suma crește mult mai repede decât ar putea-o acoperi un salariu obișnuit.

Cercul: un împrumut ca să acoperi alt împrumut

Aproape niciun om nu pleacă de acasă cu gândul că va ajunge la zece credite. De obicei, drumul arată cam așa. Pierde o sumă pe care nu și-o permite. Ca să nu afle nimeni, ia un credit mic, cu gândul că „o scoate” înapoi. Uneori chiar câștigă ceva și asta îl convinge că planul a mers. Apoi pierde din nou. Vine scadența primului credit, iar salariul s-a dus. Ca să nu intre în întârziere, ia un al doilea credit, de la altă firmă, ca să-l plătească pe primul. Și tot așa.

Cercetătorii au un nume pentru mecanismul din spatele acestui cerc: goana după pierderi, în engleză „chasing”. Omul joacă mai mult și pune sume mai mari ca să recupereze ce a pierdut. Într-o recenzie a cercetărilor pe această temă, doi cercetători arată că această goană este considerată una dintre trăsăturile definitorii ale jocului problematic și unul dintre semnele trecerii de la jocul de distracție la cel care scapă de sub control (Zhang & Clark, 2020). Ei descriu și o nuanță pe care familiile o recunosc imediat: pentru mulți, ținta nu e câștigul mare, ci „să iasă pe zero”, adică să recupereze exact cât a pierdut. Până atunci, în mintea lui, nu s-a întâmplat încă nimic grav.

Creditul rapid se potrivește perfect cu această logică. El nu îl vede ca pe o datorie, ci ca pe o muniție pentru runda care va rezolva totul. Despre ce se petrece în mintea lui în aceste momente am scris mai pe larg în articolul ce se întâmplă de fapt în mintea omului care nu se poate opri.

Legătura dintre joc și împrumuturi se vede și în datele băncilor. O echipă de cercetători din Marea Britanie a analizat datele bancare anonime ale unui număr uriaș de clienți, până la 6,5 milioane de oameni, pe parcursul a șapte ani, și a găsit că cheltuielile mai mari pe jocuri de noroc merg mână în mână cu mai multe dificultăți financiare, cu mai puțină planificare a banilor și cu efecte negative asupra sănătății și a stării de bine (Muggleton et al., 2021). Potrivit rezumatului publicat de Universitatea Oxford, o creștere cu 10 puncte procentuale a cheltuielilor pe jocuri a mers împreună cu o creștere de 51,5% a împrumuturilor rapide pe termen scurt și cu o probabilitate aproape dublă de a rata o rată la creditul pentru casă.

O altă recenzie adună observații asemănătoare (Swanton & Gainsbury, 2020). Oamenii care folosesc credite de consum și au dificultăți cu datoriile au, în general, probleme de joc mai severe. Cei care joacă online raportează datorii mai mari decât cei care merg în săli, în parte pentru că plata se face atât de ușor. Și, poate cel mai important pentru familie, autorii notează că unii oameni continuă să joace ca să-și recupereze pierderile chiar și după ce au cerut ajutor pentru datorii. Cu alte cuvinte, o datorie plătită nu oprește automat jocul.

Datoriile, jocurile de noroc și sănătatea mintală

Zece credite înseamnă zece date de scadență, zece firme care sună, zece motive de rușine. Omul care joacă ajunge să trăiască în alertă. Se uită la telefon cu frică. Nu mai doarme. Minte ca să câștige câteva zile. Și, de cele mai multe ori, nu spune nimănui ce simte.

Datoriile nu rămân în portofel. O analiză amplă, care a adunat 65 de studii, a găsit legături puternice între datoriile neacoperite de garanții, cum sunt creditele de consum și cardurile, și depresie, tulburări psihice, consum problematic de alcool și dependență de droguri (Richardson et al., 2013). Autorii spun cinstit că e greu de stabilit ce e cauză și ce e efect. Cele două se hrănesc probabil una pe alta: datoria aduce neliniște, iar neliniștea face deciziile și mai rele.

Aici trebuie să vorbesc despre ceva greu, cu grijă. Un studiu făcut în Anglia pe 7.461 de adulți a arătat că persoanele cu datorii aveau de două ori mai des gânduri de sinucidere decât celelalte, chiar după ce autorii au ținut cont de vârstă, de situația economică și de alți factori (Meltzer et al., 2011). Autorii au observat că o parte din această legătură trece prin sentimentul de lipsă de speranță, prin convingerea că nu mai există nicio ieșire.

Jocurile de noroc adaugă propriul risc. În Suedia, cercetătorii au urmărit în registrele naționale oamenii diagnosticați cu tulburare de joc de noroc și au găsit că mortalitatea prin sinucidere era de aproximativ cincisprezece ori mai mare decât în populația generală de aceeași vârstă (Karlsson & Håkansson, 2018). Iar un studiu făcut în Marea Britanie pe oameni între 16 și 24 de ani a arătat că, dintre tinerii bărbați care încercaseră să-și ia viața, 37% aveau probleme cu jocurile de noroc, față de 3,6% dintre cei fără o astfel de tentativă (Wardle & McManus, 2021).

Nu îți spun toate acestea ca să te sperii. Ți le spun pentru că e bine să știi că fraze precum „nu mai are rost”, „ar fi mai bine fără mine”, „o să rezolv eu, într-un fel sau altul” nu sunt simple ieșiri nervoase atunci când omul e îngropat în datorii. Ia-le în serios. Poți să-l întrebi direct, cu blândețe, dacă s-a gândit să-și facă rău. Nu e o întrebare care strică ceva. De multe ori e prima dată când cineva îi arată că poate spune adevărul.

Dacă simți că există un pericol imediat, sună la 112 și nu-l lăsa singur. Dacă nu e o urgență, dar vezi că s-a închis în el, caută împreună cu el un psiholog sau un psihiatru. Iar dacă tu ești cel care citește acum și are gânduri de felul acesta, te rog să vorbești azi cu cineva: un om apropiat, medicul de familie, un psiholog. Dacă simți că nu mai poți aștepta până atunci, sună la 112. Datoriile au soluții, chiar dacă acum nu le vezi. Tu nu ești o datorie.

Ce vede familia și ce poate face concret

Familia vede de obicei semnele înaintea cifrelor. Mesaje de la firme de care n-ai auzit, trimise la ore ciudate. Apeluri de la numere necunoscute, la care el nu răspunde sau iese din cameră să vorbească. Plicuri cu antetul unei firme de recuperare, lăsate nedeschise sau ascunse. Un salariu care „nu a intrat încă”. Obiecte din casă care dispar. Rude care te întreabă, jenate, dacă știi că ți-a cerut bani și lor. Uneori, un apel chiar pentru tine, pentru că numele tău apare undeva ca persoană de contact. Dacă vrei o listă mai largă, ai semnele dependenței de jocuri de noroc într-un articol separat.

Când le pui cap la cap, primul impuls e să rezolvi. Să afli suma, să faci un plan, să plătești. E un impuls firesc, născut din iubire și din frică. Numai că aici, graba te poate costa. Pașii de mai jos nu sunt o rețetă, ci o ordine care ajută multe familii să nu piardă tot.

1. Nu plăti orbește datoriile lui. Dacă le achiți fără ca el să fi început să se trateze, jocul primește, fără să vrei, încă o rundă. Nu pierde nimic, deci nu are motiv să se oprească. Am explicat pe larg de ce în articolul despre cum familia, de multe ori, îl ține dependent.
2. Pune-ți banii la adăpost. Ține-ți salariul într-un cont la care numai tu ai acces, schimbă codurile și parolele pe care le știe el și nu-i da cardul „doar pentru o zi”. Nu semna ca girant sau codebitor pentru niciun credit al lui. Codebitorul și girantul apar și ei în evidențele Biroului de Credit, legați de creditul respectiv.
3. Cere situația de la Biroul de Credit. Biroul de Credit adună date despre persoanele care cer sau primesc credite, inclusiv despre creditele la care cineva e codebitor sau girant. Poți cere situația înscrierii tale direct pe site-ul lor, la o bancă sau la o altă instituție care raportează date către Biroul de Credit ori printr-o scrisoare trimisă prin poștă (Biroul de Credit, f.a.). E util să știi ce apare pe numele tău, mai ales dacă bănuiești că datele tale au fost folosite. Reține și că o înregistrare rămâne în baza de date patru ani, inclusiv cea despre o restanță plătită între timp.
4. Verifică dacă se respectă plafoanele legale. Dacă un credit depășește limitele din Legea nr. 243/2024, cel care l-a luat poate cere firmei revizuirea contractului, iar firma trebuie să răspundă în scris în cel mult 30 de zile. Firma de recuperare care a preluat datoria nu are voie să ceară mai mult decât suma stabilită în momentul în care a cumpărat creanța, inclusiv cheltuielile de recuperare. Legile se schimbă, iar fiecare situație are detaliile ei. Pentru un caz concret, vorbește cu un avocat sau cu un consilier în probleme de datorii. Fii prudent cu firmele care promit pe internet că „șterg” datele de la Biroul de Credit.
5. Vorbește cu el, într-un moment liniștit. Nu după un apel de la recuperatori, nu la miezul nopții. Spune ce ai văzut, nu ce crezi despre el. „Am văzut mesajele de la trei firme și mi-e frică” deschide o ușă. „Ești un mincinos și ne-ai distrus” o închide. Nu aștepta să-ți spună toată suma din prima. Rușinea îl face să mintă chiar și atunci când vrea să spună adevărul.
6. Caută ajutor, chiar dacă el încă nu vrea. Un psiholog care lucrează cu dependențele te poate ajuta să înțelegi ce se întâmplă și ce să faci mai departe, chiar dacă vii fără el. Dacă și el acceptă, discutați despre tratamentul pentru dependența de jocuri de noroc și despre autoexcluderea la ONJN, prin care omul care joacă își blochează singur accesul la jocuri pentru o perioadă.

Mai e un lucru, poate cel mai greu. Să ai grijă și de tine. Soțiile și mamele celor care joacă ajung să trăiască după ritmul datoriilor omului drag: nu dorm, verifică telefonul, fac calcule noaptea, ascund situația de ceilalți. E obositor și, în timp, te poate îmbolnăvi și pe tine. Despre asta am scris în articolul ce înseamnă să fii soția unui dependent de jocuri de noroc. Faptul că tu ceri ajutor nu e o trădare. E, de multe ori, primul lucru care schimbă ceva în casă.

Și dacă tu ești cel cu cele zece credite, am să-ți spun direct. Nu ești primul și nu ești un om rău. Ești un om prins într-un mecanism care e făcut să te țină acolo: bani rapizi, joc rapid, rușine care te împiedică să vorbești. Ieșirea nu începe cu un câștig mare, ci cu ziua în care te oprești din a mai lua un credit ca să-l acoperi pe cel dinainte. Fă o listă cu toate datoriile, oricât de rău ar arăta pe hârtie. Spune-i cuiva adevărul. Și cere ajutor pentru joc, nu doar pentru bani. Datoriile se pot negocia, eșalona, verifica. Jocul, dacă nu te ocupi de el, le face la loc.

Bibliografie

1. Banca Națională a României. (f.a.). Registrul instituțiilor financiare nebancare – registrul general – partea I – active. https://www.bnr.ro/en/24421-registrul-general-ifn-active
2. Biroul de Credit. (f.a.). Întrebări frecvente. https://www.birouldecredit.ro/wps/portal/landing/bdc_intrebari_frecvente/
3. Karlsson, A., & Håkansson, A. (2018). Gambling disorder, increased mortality, suicidality, and associated comorbidity: A longitudinal nationwide register study. Journal of Behavioral Addictions, 7(4), 1091–1099. https://doi.org/10.1556/2006.7.2018.112
4. Legea nr. 243/2024 privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanțe. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 13 august 2024. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/286989
5. Meltzer, H., Bebbington, P., Brugha, T., Jenkins, R., McManus, S., & Dennis, M. S. (2011). Personal debt and suicidal ideation. Psychological Medicine, 41(4), 771–778. https://doi.org/10.1017/S0033291710001261
6. Muggleton, N., Parpart, P., Newall, P., Leake, D., Gathergood, J., & Stewart, N. (2021). The association between gambling and financial, social and health outcomes in big financial data. Nature Human Behaviour, 5, 319–326. https://doi.org/10.1038/s41562-020-01045-w
7. Richardson, T., Elliott, P., & Roberts, R. (2013). The relationship between personal unsecured debt and mental and physical health: A systematic review and meta-analysis. Clinical Psychology Review, 33(8), 1148–1162. https://doi.org/10.1016/j.cpr.2013.08.009
8. Swanton, T. B., & Gainsbury, S. M. (2020). Gambling-related consumer credit use and debt problems: A brief review. Current Opinion in Behavioral Sciences, 31, 21–31. https://doi.org/10.1016/j.cobeha.2019.09.002
9. Wardle, H., & McManus, S. (2021). Suicidality and gambling among young adults in Great Britain: Results from a cross-sectional online survey. The Lancet Public Health, 6(1), e39–e49. https://doi.org/10.1016/S2468-2667(20)30232-2
10. Zhang, K., & Clark, L. (2020). Loss-chasing in gambling behaviour: Neurocognitive and behavioural economic perspectives. Current Opinion in Behavioral Sciences, 31, 1–7. https://doi.org/10.1016/j.cobeha.2019.10.006

Dacă ai găsit și tu mesaje sau plicuri de la IFN-uri, care a fost primul lucru pe care l-ai făcut și ce ai face altfel acum?

Dacă vrei să lucrăm împreună, ne putem vedea online, oriunde te-ai afla, sau în cabinet, pe Str. Grigore Ionescu nr. 65, sector 2, București. Mă poți suna la 0732 259 850. Dacă nu răspund, lasă-mi un mesaj pe WhatsApp, la același număr. Pe e-mail răspund mai greu, pentru că adresa e folosită mai ales pentru cursuri și mesajele se pot pierde printre celelalte.