Într-o lume în care stimulii sexuali sunt omniprezenți, iar accesul la fantezie digitală este instantaneu, tot mai multe persoane dezvoltă o relație profundă, dar distorsionată, cu propria lor sexualitate. În spatele comportamentelor compulsive, a dependenței de pornografie sau a sexualizării exagerate a propriei imagini, se conturează un fenomen psihologic subtil, dar esențial: formarea unei identități false centrate pe fantezia sexuală. Această construcție nu este întâmplătoare, ci rezultatul unui proces psihic complex, în care trauma, rușinea, lipsa de atașament și nevoia de validare converg spre o soluție iluzorie: reinventarea sinelui printr-o mască erotică.

Identitatea sexuală sănătoasă este rezultatul unui proces de integrare afectivă, corporală și relațională. Ea se formează pe un fond de siguranță emoțională, unde copilul învață să-și recunoască emoțiile, să se exprime autentic și să primească validare fără condiții. Însă atunci când mediul este invalidant, când rușinea devine predominantă, când sexualitatea este asociată cu pericolul, interdicția sau abuzul, persoana învață să se rupă de sine. Sexualitatea, în loc să fie o expresie a sinelui, devine un refugiu mental. Iar acest refugiu prinde contur în imaginar.

Fantezia sexuală, în contextul unei istorii traumatice, nu este doar o sursă de plăcere, ci un spațiu paralel, unde individul își construiește o variantă idealizată de sine. Această versiune nu suferă, nu este respinsă, nu este rușinată. Ea este dorita, admirată, atotputernică sau complet supusă, în funcție de natura fanteziei. Astfel, persoana începe să trăiască o disociere subtilă: viața reală este percepută ca nedemnă, neîmplinitoare, în timp ce viața din fantezie devine sursa de identitate și sens.

Acest fenomen este susținut și amplificat de pornografia online. Spre deosebire de fantezia internă, care are limite legate de imaginație, pornografia oferă o infinitate de scenarii, roluri și arhetipuri. Privitorul poate alege, în orice moment, să devină – prin identificare – oricine: dominator, dominat, admirat, venerat, pedepsit sau salvat. Fiecare clic devine o alegere identitară, fiecare vizionare un pas în consolidarea unei imagini false despre sine. Problema apare atunci când această imagine devine mai familiară și mai „reală” decât propria viață emoțională sau corporală.

Identitatea falsă creată prin fantezie sexuală are câteva caracteristici psihologice esențiale. În primul rând, ea este rigidă. Orice disonanță între imaginea fantezată și realitate provoacă disconfort intens, anxietate, rușine sau depresie. În al doilea rând, ea este dependentă de stimul extern – fără sursă de fantezie, persoana resimte un gol identitar. În al treilea rând, ea este compensatorie – vine să umple un vid interior cauzat de lipsa de validare, iubire și siguranță din copilărie.

Fenomenul este frecvent în rândul persoanelor cu tulburări de atașament. Un atașament nesigur sau dezorganizat determină o relație disfuncțională cu intimitatea. Persoana poate resimți apropierea reală ca periculoasă sau inutilă, alegând să se retragă într-o lume imaginară controlabilă. Acolo, emoțiile sunt regizate, rezultatul este cunoscut, iar riscul de respingere nu există. Însă și conectarea reală este imposibilă. Cu cât persoana investește mai mult în identitatea sa fantezată, cu atât devine mai izolată de ceilalți – și de sine.

Literatura de specialitate în domeniul traumei și adicției susține această viziune. Gabor Maté, în In the Realm of Hungry Ghosts, arată cum persoanele traumatizate dezvoltă strategii de evitare a durerii prin comportamente compulsive, iar sexualitatea devine arena favorită pentru aceste mecanisme. Janina Fisher descrie părțile fragmentate ale sinelui, arătând cum fantezia sexuală poate fi expresia unei părți exilate care caută atenție și recunoaștere. În modelul IFS (Internal Family Systems), această parte ar fi un pompier care încearcă să suprime durerea originară prin hiperactivitate erotică.

Din perspectivă terapeutică, abordarea acestei identități false necesită delicatețe și profunzime. Nu este suficient să fie criticat comportamentul sau interzis accesul la stimulul erotic. Este necesar să fie explorat ce anume susține această nevoie de a fugi în fantezie. Ce lipsește în viața reală? Ce emoții nu pot fi conținute? Ce versiune de sine este respinsă și de ce? Vindecarea nu presupune eliminarea completă a fanteziei, ci reintegrarea sinelui. Persoana are nevoie să simtă că poate fi văzută, dorita și iubită în realitate – nu doar în imaginație.

Un pas esențial este reconectarea cu corpul. În multe cazuri, fantezia sexuală este trăită disociat de corporalitate – o activitate mentală intensă, dar lipsită de prezență fizică autentică. Exercițiile somatice, mindfulness-ul, respirația conștientă și contactul afectiv sigur pot readuce individul în simțire. Pe măsură ce corpul devine un spațiu sigur, fantezia își pierde din intensitate compulsivă. A doua etapă este contactul emoțional real. Terapia centrată pe compasiune, lucrul cu părțile interioare și relațiile autentice creează cadrul pentru ca persoana să-și recâștige identitatea pierdută.

Identitatea nu este un dat, ci un proces viu, în continuă devenire. Când fantezia sexuală devine refugiu, ea încearcă să corecteze o poveste veche: povestea în care persoana a fost rănită, ignorată, folosită sau făcută să creadă că nu valorează nimic. În fantezie, acel copil rănit devine supererou sau zeiță. Însă adevărata putere nu se câștigă în imaginație, ci în capacitatea de a simți și a sta prezent cu tot ce ai fost și ești. Doar așa, masca erotică poate fi lăsată jos – nu cu rușine, ci cu blândețe. Iar în spatele ei, se poate construi o identitate autentică, vie, vulnerabilă și capabilă de iubire reală.

Surse:

• Maté, G. (2008). In the Realm of Hungry Ghosts: Close Encounters with Addiction. Knopf Canada.

• Fisher, J. (2017). Healing the Fragmented Selves of Trauma Survivors: Overcoming Internal Self-Alienation. Routledge.

• Griffin-Shelley, E. (1997). Sex and Love: Addiction, Treatment, and Recovery. Greenwood Publishing Group.

• Peplinski, M. Sex Addiction Cure: How to Overcome Porn Addiction and Sexual Compulsion. Kindle Edition.

• Collins, G. N. (2012). Breaking the Cycle: Free Yourself from Sex Addiction, Porn Obsession, and Shame. Simon & Schuster.

• Wilson, G. (2014). Your Brain on Porn: Internet Pornography and the Emerging Science of Addiction. Commonwealth Publishing.