E trecut de miezul nopții. Din sufragerie se aude un clinchet scurt, apoi încă unul. Te ridici din pat și îl vezi pe canapea, cu fața luminată de telefon. „Am câștigat”, îți spune, fără să ridice ochii. Dimineața, în extrasul de cont, nu găsești niciun câștig. Găsești trei depuneri.

Când cineva drag se pierde în jocuri de noroc, familia caută vina în el: e slab, e iresponsabil, nu ne iubește destul. Uneori caută vina în sine. Rareori se uită la aparatul din fața lui. Și totuși acolo stă o bună parte din explicație. Jocurile moderne nu sunt simple „noroc sau ghinion”. Sunt produse gândite în cele mai mici detalii ca să țină omul cât mai mult pe scaun sau cu telefonul în mână.

Despre ce se întâmplă în creierul lui și despre credințele care îl mint am scris în alte articole. Aici vorbim despre cazinoul de afară: despre sunete, lumini, bonusuri, notificări și butoane. Nu ca să-l scoatem pe el din răspundere, ci ca să înțelegi cu ce se luptă. E greu să ieși dintr-o capcană pe care n-o vezi.

Câștigul care, de fapt, e o pierdere

Să începem cu cel mai simplu truc, și poate cel mai viclean. Aparatele de azi nu mai au o singură linie, ca vechile „păcănele” cu trei cireșe. Au zeci de linii pe care se poate paria deodată. Omul pune, să zicem, 20 de lei pe o rotire. Aparatul îi dă înapoi 8 lei. Pe ecran se aprind luminile, se aude muzica de victorie, cifrele urcă vesel. Creierul lui înregistrează: am câștigat. În realitate, tocmai a pierdut 12 lei.

Cercetătorii au dat acestor momente un nume: „losses disguised as wins”, adică pierderi deghizate în câștiguri. O echipă de la Universitatea Waterloo, din Canada, a pus oameni să joace la un aparat cu mai multe linii și le-a măsurat transpirația pielii și pulsul, semne ale excitației corpului. Rezultatul e simplu și tulburător: corpul reacționa la pierderile deghizate la fel de puternic ca la câștigurile adevărate și mult mai puternic decât la pierderile obișnuite, cele în care aparatul rămâne tăcut. Banii se duceau, dar trupul sărbătorea.

Asta explică o frază pe care multe soții o aud acasă: „Dar câștig des!” Nu minte neapărat. Chiar a văzut ecranul aprinzându-se de zeci de ori. Doar că socoteala lui și socoteala contului sunt două lucruri diferite.

Sunetul face și el o parte din treabă. Într-un alt experiment, aceiași cercetători au pus 96 de jucători să încerce același aparat o dată cu sunetele de câștig, o dată fără ele. Cu muzica pornită, oamenii erau mai agitați, preferau aparatul și, mai ales, credeau că au câștigat de mai multe ori decât câștigaseră în realitate. Sunetul nu schimbă cât pierzi. Schimbă cât crezi că ai câștigat.

Acum intră o dată, doar ca să te uiți, într-o sală de jocuri. De cele mai multe ori nu vezi niciun ceas pe perete și nicio fereastră spre stradă. Lumina e aceeași la prânz și la trei noaptea. Nu e o întâmplare de decor. Un om care nu vede cum trece timpul nu simte nici când ar fi cazul să plece.

Apoi e viteza. O rotire durează câteva secunde, iar între ea și următoarea nu rămâne loc de gândit. Cercetători de la Universitatea Nottingham Trent, printre ei și Mark Griffiths, au pus jucători obișnuiți, fără probleme cu jocul, să joace pe bani adevărați la un aparat simulat, la viteze diferite. În timp ce jucau, trebuiau din când în când să nu apese butonul, când apărea o anumită culoare. Cu cât jocul mergea mai repede, cu atât le era mai greu să se oprească la timp: frâna se tocea odată cu viteza. Autorii amintesc și că jocurile rapide sunt tocmai cele preferate de jucătorii cu probleme și cele de care se desprind cel mai greu.

Pune laolaltă aceste bucăți: luminile care sărbătoresc și pierderile, sunetele care umflă amintirea câștigurilor, viteza care nu-ți lasă timp să spui „stop”, un spațiu în care nu există nici zi, nici noapte. Nu e nevoie de un om slab ca să se piardă acolo. E nevoie doar de un om obosit, supărat sau singur, într-o seară proastă.

Peste toate stă un principiu pe care psihologii îl numesc întărire variabilă. Câștigul vine când nu te aștepți și nu poți ghici după câte încercări. Nu e vorba că recompensele ar fi rare și mari. E vorba că nu știi niciodată când vin, iar asta face comportamentul foarte greu de stins. Despre „aproape am câștigat” și despre felul în care mintea citește semne în întâmplare am scris separat, în articolul despre gândirea magică și iluzia „aproape că am câștigat”.

Cazinoul din buzunar

Tot ce am descris până aici se petrecea, cândva, într-o sală în care omul trebuia să intre. Acum sala e în telefon. E deschisă non-stop, nu trebuie să te îmbraci, nu te vede nimeni, iar banii sunt cifre pe un ecran, nu bancnote care se împuținează în portofel.

Sally Gainsbury, cercetătoare australiană care studiază de mulți ani jocul online, a strâns ce se știa despre el. Concluziile ei se potrivesc cu ce trăiesc multe familii: jocul pe internet e la îndemână oricând, te absoarbe mai tare și cheltuiești banii mult mai ușor decât în fața unui ghișeu. Nu orice om care pariază online ajunge dependent. Dar pentru cine are deja o slăbiciune, telefonul scoate ultimele obstacole din drum.

Aplicațiile de pariuri au adăugat câteva unelte noi. Prima e pariul live, în timpul meciului. Înainte, un pariu pe fotbal însemna o decizie pe zi. Acum se poate paria pe următorul corner, pe următorul cartonaș, pe cine marchează în următoarele zece minute. Un meci devine o sută de mici pariuri. Un studiu pe aproape 1.800 de pariori australieni a arătat că cei care folosesc des bonusurile tind să pună mai multe pariuri din impuls în timpul meciului, mai ales cei care au deja probleme cu jocul.

A doua unealtă e bonusul. „Pariu gratuit”, „îți dublăm depunerea”, „primești banii înapoi dacă pierzi”. Sună a cadou. De obicei, însă, bonusul vine cu condiții scrise mărunt: ca să poți scoate banii, trebuie să mai joci de câteva ori suma primită. Un cadou care te obligă să joci mai mult nu mai e cadou.

A treia sunt mesajele. Un SMS sau un e-mail de la casa de pariuri, fix înaintea unui meci mare. Cercetătorii australieni i-au urmărit pe pariori zi de zi, timp de o săptămână, și au văzut că SMS-urile primite de la operatori erau urmate de mai multe pariuri și de sume mai mari. Un om care se străduiește să se oprească primește, exact în momentul în care e mai slab, o invitație personală să înceapă din nou.

A patra e butonul de cash-out, adică retragerea anticipată: poți „închide” pariul înainte de finalul meciului, luând o sumă mai mică decât câștigul promis. Pare o frână. Pare o formă de control. Un studiu canadian a constatat însă că cei care folosesc cash-out-ul raportează mai des depresie, anxietate și stres, iar printre motive sunt dorința de a avea banii imediat și de a-și tăia pierderile. Butonul îi dă omului senzația că ține frâiele. Numai că senzația de control nu e același lucru cu controlul.

Pune-le pe toate cap la cap și vezi o zi obișnuită din viața lui: dimineața, un SMS cu un bonus; la prânz, trei pariuri „mici”, din pauza de masă; seara, meciul, cu douăzeci de pariuri live și două cash-out-uri „inteligente”; noaptea, o jumătate de oră la sloturile din aceeași aplicație, „ca să recupereze”. Nimic din toate astea nu cere să iasă din casă. Și nimic nu se vede din afară, decât poate lumina telefonului sub pătură.

Ce poate face familia

Când înțelegi cât de bine e construit cazinoul, ți se poate face frică. Poate și un pic de milă pentru el. Dar tot de aici vine și o veste bună: dacă o parte din problemă stă în mediu, o parte din soluție se poate pune tot în mediu. Nu poți lupta tu cu pofta lui de joc. Poți, în schimb, să ajuți ca drumul spre joc să fie mai lung.

Cel mai mult contează ce face el, de bunăvoie. Blocajele puse pe ascuns sunt ocolite repede și strică încrederea. Blocajele puse împreună, într-un moment de luciditate, au altă putere. Iată câteva lucruri despre care puteți vorbi.

Aplicațiile de blocare. Există programe pentru telefon și calculator care blochează site-urile și aplicațiile de jocuri de noroc. Unele se pot seta astfel încât să nu poată fi dezinstalate imediat, ci doar după o perioadă de așteptare. Rostul lor nu e să-l închidă, ci să pună câteva ore între impuls și pariu. De multe ori, impulsul trece mai repede decât blocajul.

Banca. Întrebați la bancă dacă există opțiunea de a bloca plățile către site-uri de jocuri de noroc sau de a pune limite pe card. Unele bănci au astfel de opțiuni în aplicație. Dacă nu, se poate discuta despre un card cu limită mică, despre renunțarea la cardurile de credit și despre cine administrează, pentru o vreme, banii casei. Despre partea asta am scris mai pe larg în articolul despre consecințele financiare ale dependenței de jocuri de noroc.

Autoexcluderea. În România, un jucător poate cere să fie exclus de la operatorii de jocuri de noroc autorizați, atât din săli, cât și online. Nu e o soluție perfectă, pentru că există și site-uri nelicențiate, dar închide multe uși deodată. Pașii concreți îi găsești în articolul despre autoexcluderea la ONJN.

Mesajele și conturile. Dezabonarea de la SMS-uri și e-mailuri de la casele de pariuri, închiderea conturilor, ștergerea aplicațiilor. Pare mărunt. Dar fiecare notificare care nu mai vine e o ispită în minus.

Tu nu ai de ce să devii paznic. Nu e nevoie să-i verifici telefonul la fiecare oră și nici să-i numeri banii din portofel. Rolul tău e altul: să spui clar ce vezi, fără să-l umilești, și să-i arăți că există o ieșire. Uneori o propoziție scurtă deschide mai mult decât o ceartă de trei ore: „Iubire, avem o problemă și am căutat ajutor.” Ea nu acuză. Spune doar că nu mai e un secret și că nu e singur.

Blocajele câștigă timp. Timpul acesta e bine folosit dacă în el încape și ajutor de specialitate: un psiholog care lucrează cu dependența de jocuri, un grup de sprijin, un program de tratament. Iar dacă el nu e încă pregătit, sprijinul poate începe cu tine, prin consiliere pentru familie.

Uită-te, în seara asta, la telefonul lui nu ca la un obiect, ci ca la o ușă deschisă spre un cazinou. Ce ușă ați putea închide, împreună, mai întâi?

Uneori primul pas e un telefon: 0732 259 850, pentru o întâlnire în cabinet sau online. Alteori e o seară în care asculți, în liniște, ce nu ți-a explicat nimeni până acum: programul pentru familiile celor care joacă.

Bibliografie

1. Dixon, M. J. et al. (2010). Losses disguised as wins in modern multi-line video slot machines. Addiction. https://doi.org/10.1111/j.1360-0443.2010.03050.x
2. Dixon, M. J. et al. (2014). The impact of sound in modern multiline video slot machine play. Journal of Gambling Studies. https://doi.org/10.1007/s10899-013-9391-8
3. Gainsbury, S. M. (2015). Online gambling addiction: the relationship between Internet gambling and disordered gambling. Current Addiction Reports. https://doi.org/10.1007/s40429-015-0057-8
4. Harris, A. et al. (2021). The relationship between gambling event frequency, motor response inhibition, arousal, and dissociative experience. Journal of Gambling Studies. https://doi.org/10.1007/s10899-020-09955-0
5. Hing, N. et al. (2018). Does the uptake of wagering inducements predict impulse betting on sport? Journal of Behavioral Addictions. https://doi.org/10.1556/2006.7.2018.17
6. Russell, A. et al. (2018). Are direct messages (texts and emails) from wagering operators associated with betting intention and behavior? An ecological momentary assessment study. Journal of Behavioral Addictions. https://doi.org/10.1556/2006.7.2018.99
7. Sinclair, E. S.-L. L. et al. (2024). Cash outs during in-play sports betting: who, why, and what it reveals. Addictive Behaviors. https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2024.108008